Prima atestare documentară asupra localităţii dateaza de mai mult de o jumatate de mileniu. Este vorba de hrisovul emis de Vlad Dracula, la 23 aprilie 1441. Satele ce compun astazi comuna Măneşti sunt rezultatul unor mutatii succesive (deplasarea vetrelor, reorganizarea si extinderea acestora) datorate alinierilor si lotizarilor, consecinte ale improprietaririlor succesive. In harta Specht se remarca forma vetrei satului Măneşti care se dezvolta perpendicular pe drumul principal, concentrandu-se in partea vestica a soselei, dar se remarca si o zona de locuinte dispusa in partea estica a soselei, la nordul unei forme de relief specifice(o colina puternic marcata in harta). Este evident ca asezarea se dezvolta adiacent soselei si nu in lungul ei. Pe locul actualului sat Baltita apare asezarea denumita Lipoveni care aminteste prin forma configuratia actuala a satului Baltita. La vest de Măneşti apar doua sate cu aceeasi denumire, anume „Mihaita” (dupa numele proprietarului, Mihai Filipescu), unul cu o vatra alungita, altul, mai spre vest, cu o vatra compusa din mai multe trupuri izolate. Apare si satul Baltita cu o vatra situata la mare distanta de vatra satului Lipoveni (astazi Baltita). Harta din 1904 infatiseaza o situatie modificata radical. Satul Măneşti apare aliniat si tras la sosea (dezvoltat in lungul drumului), satul Mihaita poarta acum numele de Coada Izvorului; satul Lipoveni si-a schimbat numele in Baltita in timp ce vatra satului Baltita din 1791 a disparut; s-a dezvoltat si satul Gura Crivatului. Putem afirma ca intre 1791 si 1904, satele actualei comune Măneşti au suferit transformari si reformulari datorate atat reglementarilor de dupa Regulamentul Organic, cat si generate de schimbarile repetate de proprietari. Este foarte probabil ca aspectul pastrat de harta din 1791 sa surprinda ipostaze tarzii ale habitatului traditional, cu vetre cu matricea datorata tipului de sate mosnenesti. Configuratia actuala a vetrelor satelor Măneşti, Coada Izvorului, Gura Crivatului şi Zalhana este rezultatul reformularilor si extinderilor de la mijlocul secolului al XlX-lea. Chiar daca asezarile si-au pastrat in mare locul vetrei, configuratia este specifica satelor aliniate. Singurul sat care aminteste de vatra figurata in harta austriaca este Baltita (numita la origine Lipoveni) si intr-o oarecare masura si Gura Crivatului.

Sari la conținut